Acest
articol are ca scop clarificarea unor aspecte ezoterice ce ţin de energia
Lunii, de conjunturile şi de cicurile acesteia. Mai ales acum, în contextul
marii translaţii în care se află planeta noastră, putem valorifica aceste conjunturi
având rezultate mai rapide şi mai palpabile decât în trecut.
Ciclurile Lunii:
Luna şi
Soarele sunt numite în astrologie Luminarii, fiind singurele astre care
luminează, şi în acest context ele capătă o importanţă aparte. Făcând o
paralelă cu tradiţiile spirituale autentice, putem spune că Luna reprezintă
Creaţia, iar Soarele – Creatorul. Astfel, în astrologie, Soarele reprezintă
energia yang, plus, emisivă, în timp ce Luna reprezintă energia yin, minus,
receptivă, fiecare cu aspectele şi nunaţele specifice .
Remarcăm
că, precum Soarele are lumina sa proprie, în timp ce lumina Lunii este o reflexie a luminii Soarelui şi nu ar
putea exista fără aceasta din urmă, la fel, Creaţia „se sprijină” pe Creator,
există în şi prin acesta, şi nu ar putea exista altfel.
În acest
context, ciclurile Lunii marchează la o scară mică ceea ce se petrece pe larg la
nivelul Creaţiei. Voi descrie succint aceste etape:
Luna nouă este momentul de început în care Creaţia nu există, ea nu
a fost încă emanată din Divin.
Luna în creştere reprezintă faza în care
Creaţia a fost deja emanată şi ea se dezvoltă, creşte, şi într-un anume sens,
ea se „depărtează” de Creator. În această perioadă sunt favorizate toate
acţiunile care presupun acumulare,
creştere, materializare, şi este vorba
în special despre acţiuni care vizează planul material.
Luna plină este momentul maximei separări dintre Creaţie şi Creator.
Este un moment nefast, în care avem tendinţa de a ne identifica la maxim cu
aspectul manifestat din noi (Creaţia) într-un
mod în care ne face să „uităm” de „Creatorul” din noi, adică de Sinele
Divin care ne animă în totalitate.
Luna în descreştere este perioada în care Creaţia
se reîntoarce Acasă, la Creatorul său. Acum sunt favorizate acţiuni care
presupun purificarea, detaşarea,
renunţarea, adică, în general, acţiuni care vizează planul spiritual, sau
reîntoarcerea noastră la Divin.
Găsiţi pe
larg detalii despre Luna
în creştere, Luna
plină şi Luna
în descreştere în articole dedicate pe aceste teme.
Luna Nouă:
După ce
Luna descreşte şi se „purifică” de tot ce o ţinea departe de Sursa ei, ea se
reîntoarce la momentul Lunii noi, când energiile yin şi yang sunt în echilibru
perfect, adică într-un „punct zero” în
care, tocmai datorită acestui echilibru, putem foarte uşor să intervenim creator
asupra noastră, asupra destinului nostru, asupra energiilor din noi. Acţiuni
începute acum vor avea un impact important asupra noastră tocmai datorită
acestui echilibru.
Mai există
un detaliu important ce trebuie avut în vedere. Perioada conjuncţiei dintre
Soare şi Lună, cu orbul admis de 8 grade, este o perioadă de combustie a Lunii, adică o perioadă în care
Luna este slăbită în influenţa ei de către Soare tocmai din cauza apropierii de
acesta; neîntâmplător, se mai spune că ea este „arsă de Soare”.
Totuşi,
excepţie face perioada în care Luna se suprapune perfect cu discul Soarelui, a cărui conjuncţie perfectă are un orb
de doar 17 minute de cerc, şi care, pentru viteza de rotaţie a Lunii, generează
o perioadă de maxim 30 de minute înainte şi după momentul exact al Lunii Noi.
Practic, acesta este momentul de graţie, în care tot ce am expus mai sus despre
Luna Nouă este valabil şi se aplică cu maxim de intensitate şi la modul cel mai
benefic.
Legat de
acest aspect al combustiei, este de remarcat faptul că în tradiţiile spirituale
orientale există o noapte mai specială, numită Shivaratri, noapte în care putem
extrem de uşor să intrăm în comuniune cu Divinul, să simţim prezenţa
atotcuprinzătoare a lui Dumnezeu, atât în noi cât şi în afara noastră. Este o
noapte magică, simbol al reîntoarcerii în inima lui Dumnezeu. Ei bine, această
noapte este chiar ultima dinainte de Luna Nouă, dar pe parcursul căreia Luna să nu intre deloc în combustie. Metaforic
vorbind, Creaţia în drumul reîntoarcerii este acum foarte aproape de Creator,
atât de aproape încât poate să guste din plin savoarea recontopirii în El, percepţie
care este imposibilă din momentul în care contopirea începe să se producă,
adică din momentul combustiei, când Creaţia/Luna deja se dizolvă în Sursa ei,
nemaiavând o existenţă de sine stătătoare.
În
concluzie, după cum am mai spus, putem folosi acest moment pentru a interveni
cu cea mai mare ușurință asupra
psihicului şi subconştientului nostru, asupra convingerilor profunde, asupra
obiceuirilor pe care le avem şi implicit, pe termen lung, asupra destinului
nostru. O bună modalitate de valorificare este începerea unei practici
spirituale constante şi perseverente care vizează aspectele de mai sus.
Fie ca fericirea echilibrului perfect să ne umple în
permanenţă.
Astrolog
Daniel Iepure
